Profilaxia dentara este cea mai simpla si ieftina metoda de tratament. Profilaxia consta dintr-un set de proceduri care au ca scop prevenirea aparitiei cariei dentare si a bolii parodontale.
Mai mult, profilaxia previne si evolutia acestor afectiuni odata ce ele au aparut. Asadar, profilaxia dentara are 2 roluri :
- prevenirea aparitiei cariei dentare si a bolii parodontale
- prevenirea evolutiei cariei dentare si a bolii parodontale si a aparitiei complicatiilor
Exista 3 categorii de factori care influenteaza aparitia cariei dentare si a bolii parodontale :
Factorul infectios
Este cel mai important factor, fiind reprezentat de microbii si bacteriile situate in placa dentara. Microbii si bacteriile sunt principalul factor cauzator al imbolnavirilor dentare si parodontale. Majoritatea specialistilor sunt de acord ca in lipsa acestuia cariile dentare si boala parodontala nu se produc.
Factorul alimentar
Bacteriile din cavitatea bucala transforma zaharurile in acizi printr-un proces numit fermentatie acida. Acizii vor distruge treptat smaltul si dentina cauzand aparitia cariilor dentare.
Asadar, factorul alimentar este reprezentat in special de alimentele bogate in zaharuri sau carbohidrati.
Terenul
"Terenul" se refera la calitatea tesuturilor dento-parodontale, in primul rand smaltul si dentina. Cu cat smaltul si dentina sunt mai dure, cu atat scade probabilitatea aparitiei cariilor dentare. Exista metode de profilaxie care au ca scop cresterea duritatii smaltului dentar.
!!! Metodele de profilaxie dentara actioneaza pe una sau mai multe categorii de factori. Prin urmare, vom avea metode de profilaxie care vor incerca sa influenteze factorul infectios, metode care vor actiona pe factorul alimentar si metode care vor influenta terenul, adica calitatea smaltului dentar.
Principalele metode de profilaxie
Igiena orala
Igiena orala este cea mai importanta metoda de profilaxie. Placa dentara se acumuleaza pe suprafata dintilor dupa fiecare masa. Daca nu este indepartata prin periaj activ, aceasta se va calcifica transformandu-se in tartru dentar.
Mai mult, daca alimentele bogate in carbohidrati sunt lasate prea mult in contact cu dintii, va creste si cantitatea de placa dentara.
Principalul obiectiv al igienei orale este indepartarea placii dentare de pe suprafata dintilor si prevenirea depunerii acesteia.
O igiena orala corecta presupune un periaj dentar regulat si corect (minim de 2 ori pe zi), folosirea atei dentare si a apelor de gura.
Controale periodice regulate
Controalele periodice sunt foarte importante pentru mentinerea sanatatii orale. Multe afectiuni oraleevolueaza fara dureri mai ales in fazele initiale; asadar, pacientii nu sunt constienti de aparitia lor pana in momentul in care au progresat deja semnificativ.
In timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care pacientul nu este inca alertat sau poate descoperi semne initiale ale unei imbolnaviri gingivale.
De asemenea, anumite lucrari dentare sau restaurari existente pot avea nevoie de reparatii sau reconditionari. Medicul va face si o evaluare a starii de sanatate a tesuturilor orale. Ca regula generala, cu cat o afectiune este descoperita mai precoce, cu atat este mai usor de tratat.
Controalele periodice ar trebui efectuate cel putin de 2 ori pe an si chiar mai des daca situatia clinica o cere.
Detartrajul
Detartrajul reprezinta procesul de indepartare a tartrului si placii dentare folosind instrumente de mana sau aparate specifice de detartraj sonice sau ultrasonice.
Placa dentara este principalul factor cauzator al gingivitei si cariei dentare, iar tartrul este o forma de placa dentara calcificata de asemenea nociva pentru gingie si structurile dentare. Scopul detartrajului este indepartarea tartrului si a placii dentare.
Este important sa se indeparteze atat tartrul supragingival cat si cel subgingival. Aparatele de detartraj ultrasonice asigura o curatare foarte eficienta a tartrului si placii dentare.
Periajul profesional
Periajul profesional are ca scop indepartarea placii dentare ce a mai ramas dupa detartraj precum si a diverselor pete sau coloratii de pe suprafata dintilor. Periajul profesional este realizat de medicul dentist cu ajutorul instrumentelor mecanice.
Pasta cu care se executa periajul profesional are un continut bogat in fluor, fiind aplicata pe suprafata dintilor cu ajutorul unor cupe din cauciuc atasate la micromotor.
Este bine sa se apeleze la periajul profesional macar de 2 ori pe an (de obicei in timpul controalelor periodice). Periajul profesional este foarte eficient in indepartarea placii dar trebuie insotit de o igiena orala regulata.
Sigilarea santurilor si fosetelor
Aceasta metoda preintampina stagnarea microbilor si a placii dentare in santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.
Santurile si fosetele sunt un loc predilect in care placa se poate forma si acumula deoarece sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide in interiorul santurilor si fosetelor care dupa intarire vor "inchide" aceste spatii.
Sigilarea se executa pe molarii si premolarii definitivi ai copiilor imediat dupa ce acestia au erupt. Va reamintim, molarii 1 definitivi erup la 6 ani, molarii 2 definitivi erup la 12 ani, molarii 3 (sau de minte) dupa 18 ani iar premolarii definitivi intre 10 si 12 ani.
Si adultii pot beneficia de sigilare daca aceasta nu s-a realizat inainte. Materialele de sigilare se uzeaza in cativa ani; in consecinta, este nevoie de o monitorizare constanta pentru a le putea inlocui daca este cazul.
Depistarea si tratarea cariilor incipiente
Este o metoda eficienta de profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor. Cariile mici sunt mai usor si mai ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorate evolutiei cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult mai scump.
Schimbari de dieta
Alimentele bogate in carbohidrati (sau zaharuri) sunt o sursa foarte buna de consum pentru bacteriile din placa dentara. Frecventa consumului de zaharuri este mult mai importanta decat cantitatea totala consumata.
Asadar, este indicat sa se reduca consumul de dulciuri intre mese deoarece acestea creeaza o rezerva nutritiva continua pentru bacteriile din cavitatea bucala.
In plus, o dieta saraca in calciu creste sansele aparitiei bolii parodontale si a tulburarilor articulare.
Fluorul si fluorizarea
Fluorul este un mineral care ajuta la intarirea smaltului, pe care il face mai rezistent la actiunea cariilor.
Metodele de fluorizare sunt extrem de variate. Exista un mare numar de articole care discuta beneficiile sau riscurile administrarii fluorului.
Va recomandam si accesarea unui blog dedicat mamicilor unde s-ar putea sa cititi mai multe opinii legate de acest subiect.
Alte masuri de profilaxie
Fumatul si consumul de alcool influenteaza negativ sanatatea orala. Fumatul favorizeaza decolorarea dintilor si stimuleaza acumularea placii dentare. In cazul fumatorilor, creste riscul aparitiei gingivitei, paradontozei si a cancerului oral.
Afectiunile ortodontice precum inghesuirea dintilor fac dificila igienizarea lor iar tulburarile ocluzale (de "muscatura") ingreuneaza masticatia si vorbitul. Este indicat ca aceste afectiuni sa fie tratate cu aparate ortodontice.
Calciul, pe care il gasim in lapte si in unele legume, poate proteja dintii impotriva cariilor. Calciul care se incorporeaza in smalt il face pe acesta mai rezistent la demineralizarea acida.
FLUORUL SI FLUORIZAREA
Fluorul este un mineral pe care il putem gasi in numeroase alimente precum si in apa potabila. Cantitatea de fluor din apa variaza de la regiune la regiune.
Ce efecte benefice are fluorul ?
Fluorul ajuta la sanatatea dintilor, intarind smaltul si facandu-l mai rezistent la carii. Totodata, fluorul ajuta la remineralizarea cariilor incipiente si scade cantitatea de acizi pe care bacteriile din cavitatea bucala il produc.
Care este mecanismul de actiune al fluorului ?
Fluorul este absorbit in smaltul dintilor, mai ales in perioada de formare si crestere a acestora. In smalt, fluorul se combina cu cristalele de hidroxiapatita (care sunt compusi de baza ai smaltului), rezultand cristale mai mari si mai rezistente (numite cristale de fluoroapatita).
In acest fel, duritatea smaltului creste, iar acesta devine mult mai rezistent la procesele de demineralizare acida. Mai mult, daca sunt sub efectul fluorului in perioada de formare, molarii si premolarii vor erupe cu santuri ocluzale mai putin adanci, permitand indepartarea mai usoara a placii dentare de la acest nivel.
Si adultii beneficiaza de efectele benefice ale fluorului. Daca placa dentara si alimentele (in special zaharurile) nu sunt indepartate eficient de pe suprafata dintilor, bacteriile din placa vor ataca smaltul si dentina, producand demineralizarea lor. Acest proces are ca rezultat distrugerea progresiva a tesuturilor dentare si aparitia cariei dentare.
Minerale precum fluorul sunt redepozitate in stratul de smalt ajutand la remineralizarea acestuia si oprirea procesului carios (acest mecanism este valabil doar pentru cariile mici, incipiente).
Care sunt cele mai importante metode de fluorizare ?
Fluorul se gaseste in multe alimente si in apa dar poate fi aplicat si direct pe suprafata dintilor cu ajutorul pastelor de dinti fluorizate sau al apelor de gura.
Exista si metode de fluorizare profesionala, aplicate de medicul stomatolog la cabinet sub forma de geluri sau lacuri. Acestea contin o cantitate mai mare de fluor decat pastele de dinti sau apele de gura. Gelurile si lacurile cu fluor se aplica pe dinti cu ajutorul unor linguri, care se pozitioneaza pe dinti pentru cateva minute.
Exista si suplimente cu fluor sub forma de pastile (Zymafluor) sau solutii care sunt prescrise copiilor de catre medicul stomatolog. Este important sa respectati exact doza indicata.
Cand este important aportul de fluor ?
Primii care beneficiaza de aportul de fluor sunt copii, in perioada de formare a dintilor temporari si definitivi (pana in jurul varstei de 14 ani).
Medicul stomatolog va prescrie cantitatea optima de fluor, bazandu-se pe concentratia de fluor din apa (fiecare regiune poate avea alta concentratie) si aportul de fluor din alte alimente.
Aportul de fluor este important si in perioada adulta. Pastele de dinti cu fluor, apele de gura sau tratamentele de fluorizare profesionala nu trebuie neglijate. Anumite afectiuni pot creste riscul aparitiei cariilor dentare :
- Xerostomia (sau "gura uscata") este cauzata de diverse afectiuni ale glandelor salivare (de exemplu sindromul Sjogren), anumite medicamente (antialergice, antihistaminice, hipotensive) sau tratamente iradiante in zona capului si gatului.
Xerostomia este caracterizata prin scaderea cantitatii de saliva. Saliva are un rol important in procesul de autocuratare al cavitatii bucale, neutralizand aciditatea produsa de bacteriile din placa dentara. In lipsa salivei, creste riscul aparitiei cariilor.
Gingivitele sau retractia gingivala pot expune zone din suprafata radacinii care sunt mult mai sensibile la atacul cariilor.
Anumite persoane pot avea o predispozitie genetica pentru acumularea placii dentare si aparitia cariilor.
Lucrarile dentare. Riscul aparitiei cariilor apare in zonele unde lucrarea dentara "intalneste" dintele sau in jurul crosetelor sau altor sisteme de ancorare care se sprijina pe dinti. Si in cazul aparatelor ortodontice exista un risc crescut in aparitia cariilor.
In asemenea situatii, este bine sa se considere un tratament de fluorizare suplimentar. Multi medici stomatologi aplica tratamente de fluorizare profesionala in cadrul controalelor periodice.
Care sunt efectele secundare ale fluorului ?
Cel mai cunoscut efect secundar este fluoroza. Fluoroza apare mai ales la copii si se datoreaza ingerarii unei cantitati prea mari de fluor. Aceasta se poate datora prescrierii de suplimente cu fluor (Zymafluor) in zone in care apa potabila este deja fluorizata.
Unii copii pot inghiti paste de dinti fluorizate ; de aceea, supravegherea parintilor este importanta.
Exista doua forme de fluoroza :
- Fluoroza usoara: caracterizata prin aparitia de mici pete galbui sau albicioase pe suprafata dintilor.
- Fluoroza severa: caracterizata prin aparitia unor pete mai mari de culoare maro si/sau decolorarea smaltului. Fluoroza severa poate afecta si alte organe (de exemplu, oasele)
Concluzii
Exista un mare numar de articole care discuta beneficiile sau riscurile administrarii fluorului si a fluorizarii apei.
In general, oamenii de stiinta sunt de acord ca fluorul are un efect benefic asupra sanatatii dentare si nu are efecte asupra sanatatii generale cu conditia sa fie administrat corect.
Cum am amintit, cantitatea de fluor din apele potabile variaza de la regiune la regiune si este posibil ca nu in toate zonele fluorizarea apei sa fie facuta corect.
Din acest motiv, este important sa consultati medicul stomatolog inainte de a incepe orice tratament de fluorizare pentru dumneavoastra sau copii dumneavoastra.